OBICEIURI DE IARNA

     Aceste sarbatori de iarna, incep la ''Sf. Nicolae'' cand tineriicomunei stabilesc care vor fi organizatorii acestui an, respectiv FECIORUL MARE SI FECIORUL MIC, acestia se vor ocupa de repetitiile colindelor si dansurilor populare. Ei trebuie sa caute muzicantii si sa incheie cu acestia un acord scris, de regula un proces-verbal (...ca nu cumva acestia sa se razgandeasca).
     Inainte de Craciun, organizatorii cer permisiunea parintilor ca fetele lor sa participe cu ceilalti tineri din sat la activitatiile care au loc in aceasta perioada a anului (adica ''la joc'').
    La noi, este obiceiul din strabuni sa se colinde in prima zi de Craciun, programul feciorilor se desfasoara in felul urmator: feciorii merg de dimineata la biserica pentru a participa la slujba specifica de aceste sfinte sarbatori, aici primesc binecuvantarea preotului, dupa iesirea din biserica stabilesc ora la care se intalnesc la feciorul mare, unde muzica este deja prezenta, pentru a porni la colindat.
     Primul colindat este preotul satului, urmeaza ceilalti sateni, in special cei care au feciori si fete unde pe langa colindele traditionale specifice, tinerii petrec o perioada mai lunga de timp, unde canta diferite melodii vechi impreuna cu gazdele (mai ales partea barbateasca) si joaca.
     Baietii care au terminat clasa a VIII-a fac parte pentru prima data din ceata feciorilor. Acestia sunt nevoiti sa care desagii care contin carne, carnat, cozonac si lichiu primite de la gazde, aceste fiind primite pe langa partea financiara (care se afla la feciorul mare sau mic - unul strange banii, celalalt noteaza pe un carnetel persoana si suma primita).
     Ultimul colindat este feciorul mare, familia acestuia impreuna cu vecinii organizeaza o masa imbelsugata cu bucate primite de la gazde, acestea fiind aduse la casa respectiva de feciorii debutanti si imediat preparate. Aici se stabileste si totalul banilor.
     Incepand cu a doua zi de Craciun, continuand cua treia zi de Craciun, cu Anul Nou, Sarbatoarea Bobotezei si a Sf. Ioan, la care se adauga duminicile din aceasta perioada, se organizeaza jocultraditional, in locul stabilit, aici feciorii si fetele se prezinta in ''haine romanesti'' (port traditional).
Portul feciorilor - este format din: pe cap caciula de astrahan cu vrasta (care este compusa din iedera) si o floare, unele continand ci un ornament format din bucatele de de oglinda), camesa de canepa, la gat camesa este brodata in motive geometrice, cu arnici negru; niste pantaloni stramti pe picior care se numesc  ''cioareci'' (confectionati din postav), la brau se poarta un serpar peste care este asezata o '' curea cu bumbi '' (acestia fiin stersi in prealabil de feciori pana au o culoare aurie), deasupra un pieptar (popular zis ''cheptar''), brodat cu matase in diferite forme florale, in diverse culori. Deasupra acestora se poarta o bunda neagra sau un clicin, iar in picioare cizme sau bocanci pentru feciorii din primul an.
Portul fetelor - este urmatorul: pe cap fetele mai tinere poarta numai un barson negru, cusut cu margele, iar cele mai mari de ani, poarta doua baticuri, unul rosu, celalalt fiind negru legate frumos in varful capului cu un ac special dar si ornamental; ia este din bumbac de culoare alba, la gat este prinsa cu o bentita neagra. De ie sunt prinse poalele care sun incretite, deasupra acestora se poarta o fusta alba si o rochie neagra cu un sort de matase sau de par, care prezinta numeroase motive florale, de jur imprejurul sortului se afla o dantela, deasupra se poarta un pieptar (''infundat sau desfundat'' - spun batranii); la brau este legata o curea cu margele, in picioare cizme cand fetele sunt imbracate cu pieptar sau ghete cand acestea sunt imbracate cu leiber (popular laibar) - vesta de culoare neagra.
     Portul la fete mai poate fi format din cratinte de culoare rosie, tesute la razboi; sau din fote de culoare neagra.
     Jocul se organizeaza la caminul cultural, unde sunt prezenti si bunicii, parintii si satenii. Acestia sunt serviti cu cozonac si lichiu.
     Muzica canta, tinerii se distreaza, bucurandu-se de Nasterea Domnului. Se face o pauza in jurul orei 19 care dureaza o ora, cand muzicantii sunt dusi la masa, dupa care se reia distractia.
     In concluzie sper ca cei care citesc aceste randuri scrise de mine, dar mai ales se regasesc in acestea si isi amintesc cu drag de perioada tineretelor lor, sunt invitati sa participe si anul acesta la Ungra, unde noi, tinerii, ne vom stradui si  de acesta data sa pastram aceaste traditii pe care la randul lor strabunicii, ami apoi bunicii si parintii nostrii au reusit  sa le pastreze si conserve cu mare mandrie. Ce frumos suna urmatoarele cuvinte: HAIDETI SA NE IMBRACAM ROMANESTE !!!